Nu o sa mor niciodata.....

Stau singur si ma-ntreb/De ce-am plecat de-acasa/Sa fie blestemul/De veacuri ce ne-apasa/Caci n-am gresit cu nimic/Doar cat am patimit/Hulit am fost fara rost/De cei ce i-am iubit/Apus peste apus/Ce iute trece timpul/Si zorile s-au dus /Ce rece bate vantul/Am asteptat infrigurat/Sa ma intorc 'napoi/

M-ati judecat,condamnat,/Dar cine sunteti voi?/Caci timpul nostru s-a scurs/In umbra marelui urs/Dar ghearele v-au ramas/In orice-mbratisare /Astazi doare sarutul pe obraz.........

Dati-mi viata n-apoi

Ce-am risipit pentru voi

Uitand de tot si de voi

Prieteni de betie

    Dintr-o mie cati au mai ramas

Asta-mi canta in masina la maxim,  conduc si ma gandesc la intrebarea fetitei mele in drum spre gadinita "TATI, TU NU O SA MORI NICIODATA NU?"....rostita atat de normal, atat de increzator....nu stie sa minta si nici sa se prefaca...nu foloseste cuvinte alese si nici nu le impacheteaza in hartie de cadouri...atat de simplu, copilaresc dar totusi atat de profund....cu ochii mari ma priveste si rade...asteapta raspunsul nerabdatoare....batand din palme....este curioasa , atat de curioasa incat te sufoca cu toate intrebarile posibile si imposibile.....dar asta...a fost cea mai cea dintre toate....

Sunt pus in imposibilitatea de a raspunde, dominat de sentimentul de dragoste,de iubire....sa-i spun adevarul...."esti nebun, unde te crezi"? se rasteste ratiunea la mine...este doar un copil..vrei sa-i omori visele, vrei sa-i spui ca o sa mori....??

Este atat de ciudat cum un copil ma pune in imposibilitatea de a raspunde....ma fastacesc...habar nu am ce sa-i raspund....tot atat de ciudat este cum in timpul scurt dintre intrebare si raspuns, clisee din viata mea strapung asteptarea.....am vazut multe si am trait multe, poate am devenit un om mare fara sa fi fost copil....am vazut decaderea intr-o singura clipa...am vazut ura, am simtit agonia, minciuna....am imbinat focul si apa...am trait prea multe intr-un timp atat de scurt.....am simtit "ghearele" intr-o imbratisare "prieteneasca si zambetul fad plin de ura....am vazut cum oamenii mor cautandu-si dreptatea, cum pamantul lasat din mosi stramosi este "donat" unor netrebnici...am vazut toate astea si mai rau, le-am trait....

Am mers mai departe fara sa privesc inapoi, mi-am urmat visul dar toate astea m-au haituit pas cu pas....am simtit tradarea pe o bruma de arginti, implorarea, tristetea, slabiciunea....atat de multe si totusi atat de putine....nu am vandut si nu am tradat....nu m-am bucurat la banii nimanui si nici de esecul cuiva....am incercat sa urmez linia ce ma defineste....s-a sters cu timpul si m-am transformat....am fost hulit pentru ca nu eram ca ei....condamnat fara sa fiu judecat, etichetat si omorat de fiecare data pentru ca am fost asa cum vreau eu...si lucrurile cateodata au iesit asa cum era normal sa iasa....am invatat sa pierd si am pierdut...am castigat si altii au pierdut...jocuri firesti cu hazardul si demonii ce-mi strapung inima si sufletul...am facut toate astea, am trait...da..asa cum am fost invatat, asa cum am crezut ca este bine....si am ajuns sa dau socoteala pentru lucruri pe care nu le-am facut....mi-am semnat sentinta prin incapatanarea mea....si mi-am purtat roba cu mandrie...prin sala pasilor pierduti, a viselor ce nu mai pot sa fie visate, a umbrelor si a trupurilor fara suflete....am trait toate astea....si nu am gresit cu nimic.....

-NU O SA MOR NICIODATA IUBITA MEA...NICIODATA...TATI NU MOARE.....nu a facut-o pana acum si nici de acum inainte nu o sa o faca.....ii raspund....rade, chicoteste si ar vrea sa ma tina in brate...o tin legata centurile din scaunel.....trebuie sa o eliberez.....ma gandesc....vreau sa fie libera...si jucausa....nu trebuie sa stea incorsetata.......niciodata!

Memento mori!

Ura si agonie, foamete si deznadejdie, toate stranse intr-un sir de lovituri aplicate cu un sadism exacerbat....moartea survenise ca urmare a 28 de lovituri de cutit date la nimereala...imaginea batranei care zacea in propria-i casa intr-o balta de sange ma face sa-mi iau campii..sa nu mai stiu de nimeni si de nimic...sa urlu de durere...sa simt loviturile in propriul corp......as fi vrut sa fiu platosa ce-i apara corpul....as fi vrut sa fiu scutul ce-i proteja inima...dar ce folos.......

Nu pot sa-mi dezlipesc de pe retina nici interiorul saracacios si nici tabloul cu EL de pe peretele din hol....cum ai lasat doamne bestia sa-i spintece suflarea, sa-i pangareasca trupul obosit si amarat..cum de-ai permis sa se intample asta...cum??? Cum nu i-ai deschis ochii batranei atat de osteniti si ai lasat mainile acelea imbatranite de trecerea anilor intr-un moment de sinceritate si credibilitate sa traga zavorul....cum doamne??

Imaginile acestea in care pe masa din bucatarie se aflau andrelele care intr-un mod miraculos dadusera nastere la niste botosei de copil, in care televizorul aprins pe TVR 1 inca mergea....in care doar o luminita plapanda de la o candela lumina cu putere interiorul rece....dar atat de cald.....mirosul de dulceata de gutui inca neterminata....toate aceste ma secatuie de cea din urma vlaga....ma distrug repetat si sistematic...mintea-mi joaca feste sub imboldul neputintei....nu mai vreau durere, nu mai vreau moarte in jurul meu...nu mai vreau si trebuie sa aflu pretul ce trebuie achitat pentru a nu mai vedea asa ceva...prea mare? prea mic?? ce mai conteaza...deja inregistrarea imaginilor este redata de creierul meu suprasolicitat de oboseala si stres...si nu pe rapid...pe slow..la dracu...si nu am niciun buton sa derulez...nu pot sa dau la urmatorul capitol si nici inapoi....un joc...de fapt un dvd foarte prost care are numai o singura functie....aceea de a rula imaginile cu incetinitorul....

-victima...femeie.....cauza mortii : multiple plagi si rani deschise incompatibile cu viata...decesul a survenit instantaneu.....ora decesului...01.25. - primele constatari ale medicului legist!

-autorul, gasit in casa victimei, adormit in hol, plin de sangele victimei, intr-un stadiu avansat de ebrietate, alcoolemie 2,28 mg in aerul expirat....aproape de coma alcoolica...varsta 28 de ani...sexul, barbatesc......incadrare juridica.....tentativa de jaf si omor deosebit de grav.........

- bunica si mama, doi copii.... baiat si fata, un nepotel, vaduva de 10 ani....cuvintele nu pot exprima durerea, nu pot exprima ura.....nu pot exprima nimic ...sunt fade si incomparabile cu starea de moment...in timp ce scria declaratia....clientul meu si vechi prieten cu mine,  baiatul doamnei cu lacrimi in ochi...un munte de om cu o statura atletica...muscandu-si la intervale regulate de timp buzele , bolborosea fara coerenta cuvinte parca venite dintr-o alta lume...cu greu desluseai intelesul.....

-nu trebuia sa o lasam in seara asta singura, dar ne-a zis sa mergem sa ne distram si noi ca viata este scurta...(cata dreptate avea)....a zis ca termina dulceata si cand venim din oras, putem sa si mancam....mai bine stateam acasa..nu se mai intampla nenorocirea asta....in loc sa moara de moarte buna.....

-varsta? intreba o voce din spatele lui....

-87 ...de fapt...88....este nascuta pe 15 noiembrie.....adica ...astazi!!!!a ramas buimacit....fara cuvinte si cu ochii la candela aprinsa....88 domnule...si-i luasem si tort......

Dormi nebantuit vremelnicule....dormi daca mai poti si gaseste-ti odihna in noapte asta si in cele ce vor urma...prea multe se intampla in viata mea...si prea putin pot face....si toate se intampla cu o forta de nedescris...o forta ce ma mistuie, ma dezumanizeaza...ma inraieste....pana unde pot merge...pana unde pot sa ajung asa???.....este tarziu ...prea tarziu ca sa pun mana pe telefon sa-mi sun bunica....sa-i spun ca o iubesc si ca as vrea sa ma duc la ea....sa o tin in brate....sa-i mananc dulceturile....sa-i ascult povestile....tarziu...prea tarziu ca la capatul celalalt sa-mi raspunda acea voce ce mi-a calauzit pasii copilariei mele.....inchid ochii si ma las purtat de amintiri.......fumez ca un apucat......mai este putin si se face dimineata.........voua poate va raspunde cineva la celalalt capat al firului.....

Iuda

Cum se transforma oamenii...puterea banului transforma un inger intr-un monstru...il seaca si-i schimonoseste sufletul pana ce acesta devine in totalitate sclavul banului....doi arginti..atat costa tradarea...atat costa moralitatea...pentru unii absolut totul se rezuma la bani.....nu incerca sa-i schimbi ca-ti devin cei mai aprigi dusmani...nu incerca sa-i aduci pe calea cea buna pentru ca te vor duce la pierzanie........

O privesc destul de intrebator...sta in fata mea si de cand a intrat la mine in birou, vorbeste fara sa se opreasca....imbracata elegant, raspandind un parfum ce-ti trezeste simturi si simtiri contradictorii, bruneta, par lung si proaspat coafat...colega mea din facultate care atunci nu avea nici dupa ce bea apa, acum era transformata total intr-o femeie cel putin atragatoate si interesanta, o combinatie ce starneste pasiuni ucigatoare....mistuitoare....pasiuni ce-ti cuprind mintea si sufletul, ce-ti domina continuu trupul facand sangele sa clocoteasca.....

Este adeversara mea intr-un proces destul de interesant, cu o miza extrem de mare....castigasem toate etapele si pana la "definitiv si irevocabil" nu mai era decat un pas ....atat de important, atat de mare.....adversarii mei de pana atunci nu au facut nimic altceva decat sa-si primeasca onorariile si sa duca doar o aparare de fatada...sa lungeasca procesul si sa se foloseasca de toate tertipurile pentru a prelungi acel proces....numai pentru a incasa un onorariu......

Pentru mine este important sa castig...este important sa aprind flacara din privirile pierdute ale clientului meu...cand ma angajase avusese o strangere de inima...."sunteti scump nu gluma...." spunea in timp ce semna contractul de asistenta......"sunt ....dar sunt bun si in plus, o sa consider acest dosar ca si cum este al meu...ca si cum nu eu va apar ci eu sunt implicat personal...." imposibil de pierdut soptea experienta mea....esti un nebun...striga hazardul.....

Pana a aparut ea, colega mea care era o femeie destul de isteata, poate prea isteata....indrazneata si dezinvolta...

- nu te-ai schimbat deloc, ai ramas acelasi din facultate...spune ea aratandu-si dentitia perfecta....vad ca-ti merge destul de bine...am auzit de tine dar trebuia sa vad cu ochii mei...

- m-am schimbat, m-am schimbat mult de tot, nu-ti dai tu seama....fumez si o privesc in ochi....a trecut ceva vreme si eu odata cu ea....muncim ce sa facem....

-vad ca nu ai stat degeaba.... puncteaza privind la poza ce zambea dintr-un tablou de birou....frumos copil...seamana cu tine....sa-ti traiasca!

-multumesc.....tu nimic?

-mai, eu mai copilaresc, am alte prioritati si cred ca un copil m-ar da peste cap acum, plus ca sunt foarte pretentioasa si printul ala nu a sosit inca....zice plina de convingere in timp ce-si aranja parul....

Continuam discutia despre ce a fost, despre fostii colegi, despre timpurile ce au trecut si niciodata nu or sa mai vina inapoi...despre toti si despre toate....puncteaza bine si este o femeie hotarata, stie ce vrea....este puternica si plina de un sarm iesit din comun....parca nu era atat de frumoasa in facultate....parca nu era atat de mofturoasa cand fumam o tigara amandoi....deh...lumea se schimba...si odata cu ea...ne schimbam si noi....trecem peste amintiri si ajungem la subiectul comun si de actualitate.....

-suntem adversari in dosarul de saptamana viitoare....spune ea...abia m-a angajat si nu concep sa pierd....intelegi? asa ca o sa facem cumva sa fie toata lumea multumita.....
-ce inseamna multumita pentru tine??..eu pot sa fiu multumit numai daca castig....si cu siguranta si clientul meu la fel.....nu exista o cale de mijloc.....
- dragul meu, intotdeauna exista o cale de mijloc...intotdeauna exista o solutie convenabila pentru ambele parti...si daca nu exista...din pacate, una dintre parti trebuie sa piarda..asta este!
-asa este , intotdeauna exista, dar in aces caz, sincer sa fiu nu vad alta solutie decat sa ne aparam clientii asa cum putem mai bine...si sa hotarasca instanta cine castiga..si de pierdut, avand in vedere ca de doi ani nu am pierdut in acest dosar, cu siguranta nu o sa pierd nici acum....
-mai, sa-ti explic ceva...nu mai visa la ce nu poti avea...crede-ma ca este un dosar pe care trebuie sa-l pierzi si eu sunt aici ca sa fac mai usoara aceasta pierdere...intelegi?de obicei obtin ceea ce vreau si avand in vedere ca ne cunoastem o sa-ti spun direct.....care este pretul?
-pretul pentru ce?intreb eu vizibil iritat de atitudine si de modalitatatea directa de a pune problema....
-oricine are un pret si orice se poate cumpara cu bani...nu-mi vine sa cred cat de mult te-ai schimbat, ai ramas acelasi visator, ai ramas cred ca printre singurii care mai lupta pentru o bruma de adevar si profesionalism, dar..lasa dracu toate astea ca nu te hranesti din ele....nu te face ca nu intelegi ca esti destul de destept sa intelegi unde bat.....
- nu, tu nu intelegi  ce vreau eu sa spun...nu ma intereseaza sa fiu cumparat....nu am facut-o pana acum si nici de acum incolo nu o sa se intample....intelegi?? spun raspicat...daca mai vrei te servesc cu o cafea...si fiecare merge pe drumul lui.....
-lasa-ma cu cafeau ta ca nu-mi sta gandul la asa ceva....este nervoasa iar fata ei capata o expresie de om fanatic....se joaca cu bricheta si ma priveste insistenta....ce mananaci omule?nu vezi ce vremuri sunt? nu vezi ca acum este ochi pentru ochi si dinte pentru dinte???nu vezi ca trebuie sa calci pe cadavre  ca sa reusesti....??de ce nu intelegi? am fost colegi si se pare ca tu ai ramas acelasi barbat visator....cu spiritul tau de luptator pentru dreptate...o prostie..trezeste-te la realitate ca sa nu cazi mai rau.....si daca nu vrei sa renunti....o sa-ti spun ceva....cel care judeca acest proces mi-e iubit....si cu siguranta nu o sa ma dezamageasca pe mine....de tine nici nu-i va pasa.....nu crezi??
-trebuia sa-mi spui dinainte cum sta problema.....trebuia sa-mi spui ca , "calaul" ti-e iubit...nu sa-mi spui povesti, nu sa-mi vorbesti de moralitate....si acum te rog sa ma lasi in pace...IUDA nu sunt...dar cu siguranta tu esti...si daca pretul platit pentru a vinde un om este de 2 arginti, 
scuza-ma...castiga tu acest proces  - nu ma vand si nu-mi vand nici clientul....odata vandut moare si cea din ultima suflare din mine....
Iese nervoasa dar totusi zambitoare.....stie sigur ca astazi m-a invins...si eu stiu asta insa mai stiu si ca de va fi sa pierd, o sa pierd nu vanzandu-ma pe 2 arginti ci facand tot ceea ce-mi sta in putinta pentru a dormi linistit....sunt prea obosit si am prea multa nevoie de liniste....si nu sunt Iuda...si nu vand....incerc sa salvez....

Inger si Demon....

Ah de-as avea o mare putere ca dintr-o privire sa-i termin, sa-i fac sa dispara de pe fata pamantului...as vrea sa nu mai existe si prin locurile pe unde au fost sa plantez flori..multe flori...sa-i fac sa dispara pana sa se fi nascut...este o zi trista...mult prea trista si masca asta nu ma mai slabeste.....sunt obosit si totusi am puterea sa-mi fac treaba mai departe...ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat..ca si cum as fi avut o seara exceptionala si o noapte linistita....numai voi de aici stiti...clientii mei vin la mine cu o licarire in priviri sa-i ajut..... iar eu .... eu sunt mort...sunt o relicva si o tumoare ce ma macina incetul cu incetul....si nu am gresit cu nimic...

-mi-e sila de voi....si nu va mai uitati la mine ca idiotii...cum dracu de sunteti capabili de asa ceva?? vorbesc sub impulsul nervilor,  sunt un demon sunt un diavol si dezlantui iadul asupra celor doua matahale care stau in fata mea...nu am pic de jena si nici pic de minima decenta...as vrea sa-i chinui ....sa-i fac sa simta ce inseamna durerea...incetul cu incetul pana cea din urma picatura de viata sa se stinga din trupurile lor de monstrii.....vreau asta dar nu pot....NU POOOT intelegeti???......

- ce sa facem si noi sefule, ne-am distrat...da-o dracului de treaba, dupa atata vodka cred si io ca am luat-o tralala....spune unul dintre ei ranjind la mine.....il privesc, un tip inalt pe la vreo 28 de ani, musculos si cu un tatuaj imens, plin de steroizi si mirosind a transpiratie....

- hai ba dom' avocat, ca te vad baiat de comitet, am comis-o am comis-o  acu ce vrei sa ne omori? se baga celalalt....il privesc atent....nu-i prind privirea ca lasa capul imediat in jos....tricou rosu, pantaloni bufanti negri si niste adidasi "pliuma" in picioare...un nenorocit de om, putin mai mic decat celalalt  "coleg" al lui, cu o cicatrice pe fata ce se prelingea de la ochiul drept pana aproape de gat....ce imagine dezgustatoare....ahhh unde-i pistolul....l-am lasat cand am intrat la politie la ofiterul de serviciu....mai bine, ma gandesc...bine dracului ca nu l-am avut cu mine...ca cine stie ce mai faceam......

- sefule, o rezolvam noi ca oameni suntem.....(asa zic ei ca sunt oameni)...avem niste banuti, sa-i spui lu' amaru ala da tacs-o ca ii dam cate 10.000 de lei de caciula sa-si vada in p...a mea de treaba...du-te si vorbeste si vedem cum facem....spune in timp ce se scobea cu degetul mic in ureche....

- nu ca voi sunteti dusi amandoi, chiar nu va dati seama....i-ati rapit viitorul, are sechele si asa o sa ramana toata viata, nu puteati ma sa luati una pe care sa o platiti, sau sa agatati una, ce dracu a fost in capul vostru....puteati sa va simitit bine cu o femeie ...CU O FEMEIE....nu cu un copil, depravatilor....v-ati simtit adevarati barbati nu??...sunteti niste rahati aia sunteti....o sa va primiti ceea ce meritati acolo unde o sa ajungeti...si daca nu stiati la puscarie voi o sa fiti fetite....pana si puscariasii nu suporta violatorii...derbedeilor.....

- lasa-ne frate cu morala ca ne doare capu'  zice unul dintre ei....am facut-o pentru ca NE-A PLACUT!! si daca ai venit aici sa ne futi la icre dute-n p...a mea cu costumu' tau cu tot.... si cu fitele tale ....nu intelegi ca ne-a placut??....transmite-i lu'  hostorogu' ala ca-i dam banii aia si sa se duca sa se imbalsameze...

-bine "barbate" zic eu...sa nu uiti ca nu o sa scapati usor...pentru ceea ce i-ati facut fetitei, pentru cum vorbiti acum...nu scapati si jur ca o sa ma folosesc de toate pilele si relatiile pe care le am sa ajungeti acolo unde va este locul....sa nu mai vedeti lumina zilei...sa va blestemati ziua in care v-ati nascut...va jur ca o sa aveti de-a face cu mine...o sa-l implorati pe D-zeu sa va lase sa muriti si o sa va lase sa va chinuiti, sa agonizati ca niste lepre ce sunteti....si cand o sa va aduca in sala de judecata o sa fiu un adversar care nici in visele voastre bolnave nu l-ati intalnit....alea cele mai sumbre....leprelor....si sa nu indrazniti sa ma amenintati....sunteti niste jigodii..v-ati pus cu cine nu trebuie..... sunt atat de nervos...sunt isteric si nimic si nimeni nu ma poate opri....vreau sa-i schingiuiesc aici...acum ....nu mai tarziu.....ahhhh de-as avea aceea putere....tine-ma doamne sa nu fac vreo prostie!!!!....ies trantind usa in urma mea....si ma indrept spre iesirea din sediul politiei, acolo unde ma astepta clientul meu....

Il gasesc mai palid de cat il lasasem....tremura tot.....a albit peste noapte....ridica privirea spre mine...vrea sa spuna ceva...nu poate.....

-am mai intarziat putin, va rog sa ma scuzati, dar nu am putut sa ma abtin sa nu intru la leprele alea....daca vreti, va duc eu la spital ca si asa nu cred ca sunteti in stare sa mai conduceti.....

- nu mai am unde sa merg domnule...nu am pe cine sa mai vad....degeaba mai merg....a sunat acum sotia...INGERASUL MEU A MURIT.........................

Negustor de suflete

- asa nu se poate....credeti ca daca aveti bani puteti cumpara orice??pe oricine??....spun eu...

- cred ca banii aduc puterea si fericirea si sunt sigura ca nici tie nu-ti displac...sa ne intelegm bine, eu te vreau pe tine, trebuie sa-l reprezinti, a fost un moment de ratacire si nu conteaza acum..conteaza doar sa scape....!! ....femeia din fata mea era trecuta de 40 de ani...patroana a unui lant de magazine din oras...frumoasa pentru varsta ei  si plina de un ceva ce nu-l gasesti la orice femeie...sa fie oare "putere" sau doar rodul imaginatiei mele...nu stiu si nici nu vrea sa ma gandesc....cert este ca stia ce vroia, cred ca dintotdeuana a stiut ceea ce a vrut....arata ca de 30 de ani si cred ca si ea stia asta, cred ca si asta a ajutat-o sa reuseasca....barbatii intorceau capul dupa ea pe strada si o priveau asupriti de dorinta...

- nu ma poti refuza nici sa vrei...spuse punand picior peste picior si asezandu-se comod in fotoliul de piele neagra....intotdeauna obtin ceea ce vreau si nimic si nimeni nu ma poate opri, nu m-au oprit altii pana acum si vin acum la tine si tu? nu-ti inteleg atitudinea asta ....vrei bani si un caz important sau vrei sa ramai la stadiul de monument de moralitate??

Stie ce vrea....stie sa vorbeasca si sa-si spuna punctul de vedere, stie sa negocieze de parca a fost nascuta pentru asa ceva...40 de ani...ce varsta...cate inimi nu o fi negociat, cate suflete nu o fi lasat in urma ei...cate priviri languroase si pline de dorinta nu o fi atras...este intr-adevar frumoasa...iar eu sunt un idiot care stau in fata ei si o ascult fara sa-mi starneasca vreun sentiment....o ascult pentru ca-mi place si pentru ca vad in ea exemplu succesului in afaceri...interesanta fiinta...prea interesanta si dominatoare....

-doamna, vreau bani, trebuie sa recunosc ca da, insa nu banii sunt totul trebuie sa intelegeti...nu sunt ieftin asta o stiti, o stiu si cei care lucreaza cu mine...sunt scump si nu sunt de vanzare daca eu nu vreau...intelegeti?nu sunt un angajat de-al dumneavoastra care lucreaza pe branci  de la 8 la 20 pentru un salariu mizer.....ma buimaceste total...un adversar puternic si plin de rationamente logice....

- spune-mi onorariul si se rezolva, peste o saptamana este termen si vreau sa te duci....il vreau acasa si nu conteaza cati bani trebuie sa platesc....astazi ma duc la muritorii aia de foame sa le dau niste bani sa uite de tot ceea ce a fost....si munca ta o sa fie mai usoara....cu aia rezolv repede..ca nu au mai vazut atati bani in mana in viata lor....deci?

Fierb, nu stiu cum ma abtin...sa fiu eu atat de incuiat la minte si sa nu-mi inteleg pornirile??...daca pana atunci ma idoiam de acel dosar...acum eram mai sigur ca niciodata...dupa ce i-am ascultat pledoaria vehementa, secunda ce ma despartea de starea de nervozitate sosi inevitabil.....

-doamna, intelegti si sper ca nu mai continuati...nu toti suntem de vanzare si nu toti facem orice pentru bani...ganditi-va bine la asta...nu suntem sclavi pe o plantatie a unui mosier si nici muritori de foame....AIA de care-mi vorbiti dvs au pierdut un om, un om drag lor, care era stalpul familiei ,  un sot, un tata, un bunic.....si da...probabil acum au ramas muritori de foame daca la asta va referiti....au ramas fara un suflet, bun rau asa cum era....acum nu mai este...nu mai este din cauza fiului dvs care beat fiind si conducand masina aia de 80.000 de euro cu 170 de km la ora,  l-a spulberat de pe trecerea de pietoni....ce vreti sa faceti acum...sa-mi propuneti sa mutati trecerea..ce vreti doamna???...sa pledez ca omul care nu mai este .. EL este vinovat ca se afla la locul nepotrivit pe trecerea de pietoni??.....credeti ca puteti inlocui sufletul, sotul,tatal,bunicul..cu o suma de bani aruncata asa aiurea, in scarba?? 

Eu nu cred...si va mai spun ca nu toti suntem la fel....aveti mare dreptate cand spuneti ca faceti orice sa-l vedeti acasa...dar celalalt care nu mai este....nu mai ajunge acasa niciodata....si dumneavoastra vorbiti de bani si de muritori de foame?? 

Sunt eu un negustor de suflete, dar cand le negociez, nu cumpar si nu vand orice doar de dragul banilor...si stimata doamna.....UN SUFLET DEJA ESTE IN CERURI...L-AM PIERDUT...CE DORITI SA MAI SALVEZ???CE DORITI SA NEGOCIEM??

Si totusi...

Deja simt ca nu mai pot...este atat de devreme dar totusi atat de tarziu...si masca asta nu ma mai slabeste....s-au intamplat atatea pana la ora asta...totul este atat de neprevazator....privesc la scrumiera...deja cred ca se afla cel putin 32 de mucuri...de astazi de dimineata..hmm nu este bine deloc.....

- a mai sosit cineva...un domn si o doamna..pot sa intre?? ma intreaba secretara cu vocea palida...

- aveau programare? 

- nu, dar este un client mai vechi de-al nostru....sa le spun sa intre?

- ok..sa intre...zic eu inconvoiat de durere...te rog, mai adu-mi o cafea....

- imediat.....puteti intra!

Si au intrat....intai o femeie ce mi-a taiat respiratia prin simpla prezenta...si dupa aceea el.....intr-adevar...era un client de-al meu mai vechi, un patron destul de important si puternic pentru mediul de afaceri local. Atat de important incat numai rostirea numelui sau impunea respect...corectituidine...performanta...un adevarat profesionist in domeniul in care activa...De data aceasta omul pe care-l stiam eu nu mai era acelasi...acum era total schimbat......apatic...ingandurat...cu privirea pierduta si fara pic de licar in ochi....ce trist mi-am zis....trebuie sa fie ceva destul de aiurea...nici strangerea de mana nu mai era aceeasi...nu avea forta...nu avea acea fermitate.....

-buna ziua,poftiti , luati loc....

-multumim...zice el pe un ton aproape de ultima suflare....asa cum il stiam, trage scaunul doamnei pentru a se aseza....nu a uitat de bunele maniere zic eu....si apoi se aseaza si el.....stau mandoi in fata mea...analizez repede imaginea...doamna de langa el, o femeie foarte frumoasa, imbracata impecabil, ce-i drept cu un decolteu generos cauta in geanta...scoate un pachet de tigari, aprinde o tigara  fara sa intrebe daca se poate....este nervoasa zic eu...si plina de ea....zice iadul din mine....hmmm..cred ca i-a innabusit fumul din birou de si-a permis sa fumeze fara sa ma intrebe....

- sotia mea, spune el....ma scuzati, nu am facut prezentarile de prima data....

- incantat doamna...cu ce va pot ajuta?

In timp ce-mi aprind o tigara o privesc cu atentie....un ceas foarte scump la mana dreapta, cheile puse pe masa ii tradau pasiunea pentru scump, pentru un lux la care altii nici nu viseaza....machiajul, dantura perfecta, parul....unghiile cu gel....doamne am innebunit....caracterizez oamenii dupa cum se imbraca si dupa cum arata.....trebuie sa ma relaxez....

- cred ca este cazul sa nu o mai lungim  zicea ea extrem de nervoasa, preluand initiativa....suntem aici la TINE sa divortam.....sa ne inveti cum sa facem sa se termine mai repede pentru ca eu nu mai pot...vreau sa terminam si sa impartim ceea ce avem de impartit....

Raman stupefiat....vorbeste cu mine cu TU...cum dracului de-si permite ...nici nu ne cunoastem....nu ne-am vazut nici macar o singura data.....trec peste micile amanunte ce ma fac irascibil.....sa divorteze??? ciudat...sunt un diavol si vreau sa aflu mai multe.....cu toate ca nu accept cauze de divort din principiu....

-doriti sa divortati....sunteti siguri?

- ce mai conteaza domnule daca suntem sau nu siguri, ce eu te intreb pe tine daca esti sigur ca o sa castigi un proces??eu te platesc si mai departe..faci treaba pentru care te-am angajat....!! ..este iritata..nervoasa...nerabdatoare...o linie fina intre ingamfare si scarba de tot ceea ce o inconjoara....am vrut sa-i raspund ca sunt sigur ca este o scorpie  insa m-am abtinut....ce-mi trece mie prin minte trebuie cenzurat cu grija...nu ma pot identifica cu unii clienti nici sa vreau....continua discursul parca invatat  de acasa....

- nu mai suport situatia, este mereu plecat, nu este acolo cand am nevoie de el niciodata, nu face nimic in casa... nu-mi raspunde la telefon....ce sa-ti zic...sunt femeie si am nevoie de un barbat langa mine nu numai cu numele....ce sa fac..am si eu limitele mele ..!!

- am o afacere din care ne intretinem...acolo sunt plecat...spune el tacut...era pentru prima data cand vorbea de cand intrasera la mine in birou....muncesc pentru tine si pentru copil, sa nu va lipseasca nimic...de aia esti imbracata tu asa, de aia conduci o masina frumoasa..de aia ai  bani sa-ti cumperi ce vrei ...cheltui si nu stii cati bani cheltui...si excursii si tot ce ai vrut...ai avut!

Asist neputincios la dialogul dintre cei doi dusmani...s-au transformat....candva se iubeau...acum....doamne..cum este si viata asta...se vede ca el o iubeste...ea...in niciun caz....are atata ura in priviri...il distruge psihologic cu argumente puerile...ii intoarce vorbele lasandu-l fara replica....il asupreste emotional...il santajeaza grotesc.....

-da da, spune ea....munca si iar munca, m-am saturat de tine pana peste cap, nici barbat nu mai esti daca vrei sa afli..pentru mine nu mai esti, nu mai esti in stare de nimic...de cand nu te-ai mai purtat si tu ca un barbat?spune....??

-nu mai sunt bun de nimic pentru ca sunt obosit si stresat, am o groaza pe cap, statul asta ma omoara cu darile, impozite, taxe, angajati, ce stii tu...si nu m-am mai purtat cu tine ca un barbat de cand mi-ai spus de atatea ori ca nu te simti bine...ca ai dureri de cap...ca ...nu mai conteaza...

- sa fie clar, zice ea...terminam pentru  totdeauna....scurt!

-da dar toate sunt pe numele tau....o sa le impartim sa vedem cum facem .....si in primul rand copilul......agonizeaza ca unul care trage sa moara......

-asta meriti daca habar nu ai pe ce lume traiesti..credeai ca o sa stau toata viata cu unul ca tine??

Doamne, cu ce ti-am gresit sa stau aici in fata lor sa vad decaderea ....sa vad parsivitatea...ipocrizia....nu-mi ajunge mie cate vad in fiecare zi????ce am facut de platesc pretul asta???spune!!!...Cu ochii aproape in lacrimi, omul puternic ce-i fusese aproape timp de 10 ani, cu o ura teribila si fara pic de remuscare rosti fara sa clipeasca:

- nu, nu cu unul ca mine, dar poate-ti place sa stai cu unul ca Radu..........si se ridica de pe scaun, fara sa priveasca in urma lui....

-va doresc o zi buna....zise el....o sa va sun eu...acum plec sa-mi refac viata...cu cineva care poate o sa ma suporte si o sa vada in mine un barbat...si cu bune si cu rele.....stransoarea mainii arata fermitate.....si ochii straluceau ca prima data cand il vazusem.....a inchis usa usor dar ferm....

Inca nedezmeticita, doamna eleganta din fata mea murmura buimacita.....stia, stia...stia si nu mi-a spus...niciodata...nu mi-a reprosat nimic.......ce sa fac??

NU TREBUIE SA FACI  NIMIC ..DEJA AI FACUT DESTULE.....DOAMNA.......

Cu ce pret.....

Privesc in jurul meu...sute de suflete incopciate in dosare de carton, hartii care acum nu mai au niciun sens...fumez linistit in timp ce savurez o cafea....atat de multe?? de unde naibii s-au strans atatea...cand a trecut vremea asta nenorocita atat de repede??...ieri terminam facultatea si habar nu aveam incotro sa merg...nu stiam ce este un drum pavat ca-n palma...nu stiam ca poti trai murind...nu-mi imaginam ca poti muri traind....ce vremuri.....

- in total 1450 de dosare! spune domnisoara din fata mea...intr-un an este ceva nu??

- da ...inseamna ceva...zic eu ganditor....prea multa durere....prea multa dorinta de a castiga....ne-am transformat din ingeri in demoni...am murit si am inviat ca pasarea phoenix...si nu din propria cenusa...din propria dorinta de a merge mai departe ...de a reusi....

Am uitat de timp desi cam tot ceea ce am realizat a fost contratimp.....am uitat de zile de nastere..de zambetele celor pe care-i pretuim....am uitat de mancarea calda de acasa si de prieteni.....am construit si ne-am batut cu un sistem ce nu te lasa sa invingi...care te face mai rau...mai hidos...te transforma intr-o bestie cu chip de om....cui sa-i spui toate astea???cine sa te inteleaga....

Am ascultat fiecare pas si fiecare problema....am pierdut nopti pentru ca dimineata sa stralucim....am dormit cu gandul la sufletul ce trebuie castigat la cauza ce nu trebuie pierduta...am vandut la un pret infim si am cumparat la un pret exorbitant.....ma facut cadouri din vanzarea de suflete si am adorat zambetul celor dragi in timp ce-si savurau surpriza achizitionata cu pretul acelei fraze ....."in numele legii, hotaraste".....si uite asa inca unul salvat sau pierdut.....

Toate le-am contabilizat....nu am uitat nimic...si daca am realizat ceea ce nu credeam vreodata..si daca ceasul de la mana este mult prea scump...costumul mult prea sobru..masina mult prea incapatoare..telefonul mult prea "tactil"...casa mult prea rece....NU AM REALIZAT NIMIC....AM TOTUL DAR NU AM NIMIC.....toate astea nu conteaza...conteaza pana la urma decat acel zambet care te intampina acasa alergand spre tine...."tati...ai venit, ce mi-ai adus?".....

Datorita celor care si-au lasat destinul in mainile mele...celor care au avut incredere in culoarea neagra vazand albul naucitor....datorita incapatanarii ce ma biciuie  in fiecare zi.....a agoniei si extazului unei lumi in decadere...acum pot sa-i raspund zambind : "cum sa nu..ceea ce ai vrut ieri...asta ti-am luat..sper sa-ti placa!"

Toate aceste vise infaptuite si toate aceste nopti negre au trecut luandu-si prada....si lasand in urma lor un corp inert, obosit, bolnav, care a uitat sa mai zambeasca...sa mai respire...un negustor de suflete amarate...un Iuda ce nu suporta minciuna si fatarnicia.....am totul...dar nu am nimic......

Astazi sunt sfant....astazi serbez ziua numelui meu.....un nume ce este strigat prin salile pasilor pierduti cu speranta de cei nadajduiti....singura rasplata fiind uitarea dupa ce-i transform in oameni fericiti.......CU CE PRET??

Renunta sau...

De 2 ani de cand ma hotarasem sa preiau dosarul acela imposibil, ma obisnuisem cu telefoanele anonime, cu vocile groase si amenintatoare, cu sicanarile si injuraturile aproape saptamanale...ma obisnuisem si cu reclamatiile facute fara niciun rezultat...ma obisnuisem si cu vocea acea nenorocita care facea parte din viata mea...era parte in dosar acela si ma facea sa merg inainte..in fiecare zi..in fiecare clipa.....

Ca de obicei, inainte de termen, asteptam cu "infrigurare'' telefonul acela anonim...acel telefon care ma facea mai bun, care nu-mi dadea alta sansa decat sa continui, decat sa fiu mai atent cu mine si cu ceea ce se intampla in acel dosar stufos.....

-alo? raspund privind "necunoscutul" apelant care-mi era atat de cunoscut intr-o forma sau alta...stau si ascult...nimic...o voce harjaita  incepe intr-un final, sfarsind minutele de agonie ce-mi iritau rabdarea...

- vad ca nu vrei sa te opresti...astazi cred ca ar fi mai bine sa incetezi si sa-ti vezi de treaba ta!potoleste-te si toata lumea o sa fie multumita, este pentru ultima data cand te avertizez...RENUNTA sau......

Inchide tocmai cand ma pregateam sa dezlantui Sodoma si Gomora  impotriva lui, orbit de furia ce-mi domina ratiunea...du-te dracu! am zis cu voce tare...ca o reprimare fireasca a unui gest de lasitate din partea interlocutorului meu.....ce vrea de la mine?? aproape de 2 ani ma "viziteaza" cu un sadism de nedescris...ma omoara incet, incet...ma face sa-mi inghit cuvintele si sa-mi tremure de nervi tot corpul...nu pot sa ma calmez...nu pot sa judec corect....aprind o tigara...trag ca un nebun din ea...nu am stare la birou....

- ma scuzi ca te deranjez...baga capul pe usa secretara....te cauta domnul de vineri cu accidentul...

-lasa-ma acum....sa ma caute mai tarziu, acum nu am timp, trebuia sa-si faca programare nu sa vina cand vrea el! spun eu nervos....neobisnuit de nervos....

Ce dracu am de ma port asa cu ea?? nu a gresit cu nimic, ma gandesc dupa ce a inchis usa in urma ei...cat de nesuferit sunt....nu trebuie sa-mi vars nervii pe nimeni...calmeaza-te ca nu iese nimic bun daca te enervezi...ma gandesc la ziua in care am preluat dosarul....la momentul cand doamna ma privea plina de neincredere....

- sa stiti ca dosarul asta l-am mai avut la cativa colegi de-ai dumneavoastra....

-si? de ce nu au mers pana la capat? intreb eu surprins...

- au vrut dar au renuntat...si m-au lasat balta ...si am luat-o de la capat de fiecare data....asa este cand te judeci cu oameni influenti...nu le-ar mai ajunge pamantul.....

Cand m-am hotarat sa-l preiau, i-am vazut bucuria in ochi, am vazut o femeie cu totul si cu totul schimbata...imaginea a durat doar cateva secunde, dupa care m-a intrebat:

- si dumneavoastra o sa ma lasati nu??

- nu doamna, nu o sa va las nici daca vreti dumneavoastra...o sa mergem pana la capat...indiferent de situatie!!

Si de atunci a trecut ceva vreme si  am fost de neoprit....miza era atat de mare..un teren situat extrem de convenabil in centrul orasului, estimat lejer la vreo 2 mil. de euro, multiple posibilitati pentru a dezvolta o afacere sau de ce nu pentru a-l revinde.....

Sotul dansei cedase psihic si murise la 1 an dupa ce incepuse intreg calvarul, nu aveau copii si nici alte rude care sa-i sprijine...au luptat amandoi cu un sistem imputit, cu puterea hrapareata a unor oameni insetati de puterea banului....au fost doi la inceput si le-a fost mai usor...apoi cand unul dintre soldati a murit, a ramas numai doamna....a ramas sa lupte in continuare cu aceeasi dorinta de a razbi ca in prima zi...nimic nu s-a schimbat de atunci..numai avocatii dansei si tertipurile partii adverse.....

Dupa scurta introspectie de atunci, involuntar ma gandesc la vocea aceea care ma facea sa fiu din ce in ce mai fanatic...de data aceasta a fost atat de clara, de apasatoare, a fost atat de concisa si precisa ca bataile unui mecanism elevetian.....mintea mea rafuza sa gandeasca mai departe...RENUNTA SAU.....la dracu cu toate astea si cu toate ipocriziile...ce ar putea sa-mi faca gandesc eu....nu mi-au facut de atat vreme si acum?? cum sa renunt cand astazi este ultimul termen si aproape am invins un sistem nenorocit, canceros, in care banul este cel care dicteaza, in care pilele si relatiile umbresc cea din urma picatura de adevar.....

Mie nu...dar familiei mele....doamne cat de santajabil sunt!!!.....nu sunt puternic si nici unicat...nu sunt singurul si nici ultimul care pateste asa ceva...ce naiba sa fac ca nu mai pot sa gandesc limpede...inger si demon ziceam nu?? hmmm..nu mai sunt nimic din toate astea...poate doar agonie...atat!

Ce sa pun in balanta atunci cande este vorba de ceva drag tie??ce pot sa compar....ce argumente sa gasesc sa ma faca sa merg mai departe....nu incape indoiala ca asa cum am mai spus..cand nu te pot opri...se leaga de ce ai mai scump....gata! trebuie sa se termine rahatul asta...acum...nu mai tarziu....

Pun mana pe telefon si apelez....opresc apelul pana sa sune...doamne ce fac...am innebunit??atata chin...atatea nopti pierdute..atatea vise...sperante...atata daruire...stiu fila cu fila din acest dosar....stiu si cum sunt numerotate....stiu finalitatea...ahhh...de n-as exista ce bine ar dormi unii....

Gata! s-a terminat...in acest moment totul se termina...las pe altcineva sa culeaga laurii....si ce daca ma opresc....asa s-au oprit si cei dinaintea mea...

Si sun din nou....si astept cu tigara aprinsa sa-mi raspunda vocea aceea care de aproape 2 ani ma aborda cu "ce faceti stimabile domn"...suna....

- buna dimineata...ce faceti stimabile domn? ahhh mor..si simt ca nu am aer....intr-o ora avem termen, sper ca de data aceasta sa terminam.....ar fi un mare succes!!....cu ce am gresit?? sunt confuz...irational si nici nu mai stiu sa vorbesc....ma fastacesc ca un scolar scos la tabla....nu stiu...nu stiu sa mai fiu eu....la dracu cu toate astea....trebuie sa pot sa spun ceva....si.......

- buna dimineata doamna....v-am sunat sa va spun ca...........in 20 de minute ajung si eu!!..........

"nu doamna, nu o sa va las nici daca vreti dumneavoastra...o sa mergem pana la capat...indiferent de situatie!!"

Daruire

- si ce ai vrea sa fac? o intreb eu pe fosta mea colega de liceu...

- pai sa mergi tu acolo sa vezi despre ce este vorba, mi-e frica pentru ei, am discutat cu tata si mi-a zis ca nu este nicio problema...dar niciodata nu a vrut sa ma ingrijorez...stiu ca nu-mi spune adevarul..te duci??

- pai am incotro? raspund invaluit de vocea grava a Andreei....o sa merg sa vad, da-mi adresa si te sun dupa aceea..ok?

-mersi mult, duminica ajung acasa si te sun sa iesim la o cafea!haide scrie adesa.....

Caut agenda si incep sa scriu....cu tigara aprinsa si cu gandul departe scriu mecanic dupa dictarea acelei voci ce-mi trezeste atat de multe amintiri....intotdeauna avusese tot ceea ce-si dorise, era fata mamei si a lui tata, o fata plina de viata si cu mult bun simt...poate prea mult bun simt pentru lumea in care traim...plecase la studii in strainatate iar dupa absolvirea lor se intorsese in dulcea si eterna romanie, muncind pe branci la o multinationala....

-ok, am notat..stai linistita ca ajung cat pot de repede! te sun....pa!

Ajung la adresa pe care o scrisesem, in fata scarii vad masina de politie parcata indecent de enervant (ei au voie)...merg la lift...NORMAL...nu merge:)..dar se poate si mai rau zic eu si incep sa urc...

In fata usii doi politisti poarta o discutie elevata despre meciul de aseara si gesticuleaza infierbantati...

-buna ziua! spun eu abia tragandu-mi sufletul...

-sa traiti! ma privesc intrebatori de indiferenti...

-ma asteapta domnii..si dau sa intru...

-a pai nu puteti sa intrati, decat doamna executor care deja este inauntru....regret nu se poate! zice unul dintre ei cu o autoritate comunisto-prosteasca!

scot legitimatia...desi nici nu trebuia sa ma deranjez dar scopul meu acolo nu era sa ma cert cu militienii...

- domnilor, sunteti intr-un spatiu public si trebuie sa-mi permiteti accesul in apartamentul clientilor mei..acum...nu mai tarziu! credeti ca se poate??

-mda, zice unul dintre ei zambind....va lasam ca suntem baieti de treaba!

Intru inauntru injurand printre dinti marinimia de care a dat dovada organul.....in bucatarie in jurul mesei se aflau trei oameni...miroase a cozonac  si a mancare proaspat gatita...barbatul se ridica in picioare si da sa ma intampine...

- dumneavoastra cine sunteti de intrati la mine in casa ca in gara? zise el...da noroc cu mine mai mult obligat de mana mea intinsa catre el...Andreea m-a trimis, am fost colegi..banuiesc ca nu ma mai tineti minte....mi-a zis ca sunt ceva probleme...se poate?

Il las in urma mea incercand sa-si aduca aminte de mine si intru in bucatarie, o salut pe doamna cu fata stearsa aflata in capatul mesei (doamne ce seamana fiica ei cu ea)...surprins, privirea mea se intersecteaza grav cu cea a executorului judecatoresc...

- buna Cristina, ce faci aici? o intreb mirat (ne cunoasteam de ceva vreme si avusesem ceva dosare impreuna plus ca tot ceea ce stia..stia de la mine)

-salut..uite o executare, sau mai bine zis o evacuare....nu ma asteptam sa dau de tine aici, banuiesc ca tu ii reprezinti pe dansii nu?

Dau din cap afirmativ in timp ce incerc sa inteleg ce se intampla....picasem nepregatit si incercam sa trag de timp....cu siguranta ai delegatie in acest dosar tocmai de aceea nu te rog sa mi-o arati zice ea zambitoare si plina de subtrat...

-care-i treaba?

-dansii au luat imprumut 15.000 euro si nu l-au returnat, ideea este ca au luat de la niste persoane fizice (le mentioneaza numele si-mi dau seama de gravitatea cazului)...am un ordin de evacuare si astazi trebuie sa paraseasca apartamentul!

Ma ingrozesc, cer actele, ma uit, le analizez...ca un facut de data asta Cristina le facuse PERFECT..asa cum nu le intocmise niciodata pana in prezent...ce dracului, tocmai acum se gasise sa faca exces de zel..acum cand oamenii astia nici macar nu-si dadeau seama de gravitatea lucrurilor...cum dracului au ajuns sa i-a bani imprumut de la niste camatari?? ...niste camatari fara scrupule..niste burtosi imputiti care dormeau pe paturi de bani, singura indeletnicire a lor fiind gratarele si bautura in cantitati industriale....??Controleaza-ti gesturile omule...nu le lasa sa-ti tradeze ingrijorarea..nu lasa slabiciunea neputintei sa-ti umbreasca judecata...

Ii privesc pe parintii Andreei...ma uit atent la mobila modesta...miroase a mama si a bucate gatite cu multa dragoste...

-cristina, astazi nu i-ai gasit acasa bine?? am nevoie de timp, nu am ce face pana luni...intelegi??

-da eu inteleg, dar au avut timp destul...raspunde ea intrigata de dorinta mea...

- tu nu intelegi ca oamenii aia le vor apartamentul cu orice pret??chiar nu-ti dai seama ca oamenii astia raman in strada??

-daca fac ca tine...trebuie sa intru cu forta in apartament..am autorizatie si ai vazut-o si tu...o sa ma sune si aia...nu pot...nu pot nici sa vreau....

- cristina, TE IMPLOR..am nevoie sa citesc dosarul, am nevoie sa suspend aceasta executare...am nevoie de tine ca sa castig un viitor pentru acesti oameni...intelegi??

-daca nu  o fac astazi si daca tu studiezi dosarul, eu o sa pierd...aici este vorba de mine si de orgoliul meu! zice ea fixandu-ma cu privirea....NU TU M-AI INVATAT CA INDIFERENT DE SITUATIE SA NU CALC STRAMB?SA NU MA LAS INDUPLECATA SI SA DAU DOVADA DE PROFESIONALISM!CA ACTELE PE CARE LA FAC SA FIE LEGALE? SA NU-MI FIE FRICA SA SEMNEZ? SPUNE?

-asa este, eu te-am invatat spun eu cu vocea slaba..eu te-am invatat si regret ca am facut-o, regret ca te-am stresat zile intregi sa faci bine ceea ce faci...regret ziua in care m-am hotarat sa fac asta..regret ca am fost perfectionist cu tine si acum am ajuns sa-ti spun TE IMPLOR!

- bine, fa-ti treaba, spun eu nervos, dar nu astazi....cel putin ai omis un element esential...este o ora la care legea nu-ti mai da puterea de a face asa ceva..nu mai esti investita sa nenorocesti oameni....ma bucur ca nu ai fost un elev zelos asa cum crezusem....

Si-a strans hartiile, constienta de abuzul savarsit...ii pierise si zambetul si elanul...pasi apasat spre iesire, fara sa salute....lasand in urma sa mirosul de cozonaci arsi....

-nu serviti nimic?ma intreba mama Andreei inca sub efectul pierzaniei....gatesc pentru Andreea, vine maine acasa.....

-nu, multumesc....serviti dvs, maine poate nu o sa mai aveti unde servi.....

-ne-am imprumutat pentru Andreea, pentru cursuri...nu i-am spus niciodata...va rog sa nu-i spuneti! zise tatal cu ochii in lacrimi....suntem oameni simpli...macar ea sa aiba un viitor si tot ce-si doreste!

Ies din casa, pun mana pe telefon si cu inima ce-mi bubuia in piept astept sa-mi raspunda....

-da..gata, ai terminat?spune-mi ce s-a intamplat?ma intreba vocea cristalina...

-mai nimic, stai linistita...ai tai sunt niste oameni minunati...ai face bine sa-i ajuti cu niste bani....au cazut in plasa unor nenorociti fara sa vrea...nu au nicio vina...cafeaua ramane pe saptamana viitoare.....a si inca ceva...nu-i intreba nimic..AJUTA-I DOAR!

Lady in black...

De ce dracului nu renunti? Esti orbit de atata soare? tu si cu ideile tale tampite, cu visele tuturor nelegiuitilor asternute pe-o fituica de hartie asteptand sentinta cu atat ardoare..mai ceva ca sufletul pe care-l aperi....nu vezi ca nu poti sa lupti cu un sistem ce te sugruma incet incet....ce-ti stoarce fiecare picatura  de vlaga lasandu-te gol pe dinauntru....fad pe dinafara.....nu vezi orbule??!!

Esti sarac cu tine si din saracia ta te daruiesti tuturor celor care vin la tine si pleaca..si care nu se uita inapoi cand tu ramai ganditor, rece..apatic - visezi vise tinere...si nu esti decat un detentor al fiecaruia om care-ti imbiba sufletul cu povestea vietii lui...le strangi pe toate ca intr-un manunchi de spice..si noaptea cand altii dorm, tu incerci sa-l imbraci cu fundita rosie...asteptand cu nerabdare ca dupa cateva zile sa-l desfaci si sa-i culegi roadele...

Nu am renuntat pana acum si nu o sa renunt nici de acum inainte..pana cea din urma picatura de sange nu se va scurge din trupul intepat de sulitele fariseilor...pana ce nu-mi satisfac "pohta ce-am pohtit" si "visul ce-am visat"....

Nu am renuntat cand am vandut sufletul pentru a scapa trupul..nici atunci cand a trebuit sa platesc soarele pentru a rasari....nu este momentul sa ma retrag ca un mielusel dupa ce atat amar de vreme voi cei care-mi bantuiti visele si noptile m-ati stors pana la epuizare de cea din urma farama de moralitate...

Nu am renuntat nici cand cea care era imbracata in negru stand in fata mea poza intr-un exemplu de moralitate nepatata cand de fapt termenul acesta era strain de ea...a judecat in continuare dosarul privindu-ma fix in ochi..nerespectand niciun articol de lege si nicio cutuma..umbrita doar de ura refularii provenite dintr-un refuz....

- nu diana, esti o femeie frumoasa dorita de multi barbati; intre noi doi nu o sa fie nimic decat o masa rece de lemn,  o biblie si o cruce tronand deasupra tuturora! - m-a urat atunci pentru ingratitudinea mea...o privesc taios...ma uraste si acum....stiu asta - simt ura si dorinta din privirea ei, o combinatie mortala ce cu siguranta ma va face intr-un final sa pierd acest proces....si pe mine odata cu el!

- domnule, nu pot sa castig este in zadar sa ma lupt cu ea...tu nu intelegi ca ea pe mine ma vrea?? putin ii pasa de dosarul asta si de viata ta...putin ii pasa de tine si de ai tai....asa am vrut sa-i spun clientului insa nu am putut....

- o sa fie bine o sa vedeti...chiar daca pierdem acum, castigam in recurs...atat am putut spune....si vorbele mi-au ramas sugrumate...

A plecat mai linistit, l-am privit cum iese si nerabdator si-a aprins o tigara....a tras cu sete din ea...saracul de el...nici nu stie ca astazi a fost vandut pe-o fraza....

Nu cu orice pret

Ii privesc pe toti stand unul langa celalalt in fata mea...nu ma simt bine deloc...oboseala acuta combinata cu stresul si scarba fata de sistemul de rahat din romania ma face sa fiu irascibil...

Cu unii lucrez de atat vreme incat am senzatia ca au fost aici dinainte de a infiinta firma...mda, nu am niciun chef de sedinte, nu am chef de clienti, nu am chef nici macar de mine...ce dracului vrea toata lumea de la mine?? fumez ca un apucat..simt ca ma sufoc...sufoc fumul de tigara cu o gura zdravana de cafea.....

Astazi sunt atat de obosit incat daca-mi zambeste cineva simt ca o iau razna......

-sa incepem spun eu!..suntem toti?

-toti..spune Cristina,

- avem si tara?zic eu..de parca nu stiam ca trebuie sa fie toti pe frecventa...

-Cluj, Iasi,Arad,Constanta,Timisoara, Sibiu, de la Brasov nu avem pe nimeni, Dana are probleme de sanatate....

- si eu de ce nu stiu? intreb irascibil?

-a trimis cererea de invoire de o saptamana..atunci ai spus ca poate sa plece...

-se poate...zic eu (desi uitasem cu desavarsire de cerere).. ce dracului am de nu mai tin minte...cenzurez gesturile sa nu-mi tradeze nestiinta....nu pot sa nu remarc toate privirile atintite spre mine...ma privesc si cred ca in mintea lor ma hartuiesc asa cum vor...ca ma considera probabil un uituc(ceea ce este adevarat)...

-mai departe...spun pentru a trece peste moment...ma uit la ei  si cred ca este prima data cand ma intreb de ce naibii au ales sa lucreze la mine??ce naibii au gasit ei aici?ii platesc bine?le place modul meu de lucru?unii dintre ei sunt mult mai in varsta ca mine..si totusi ...de ce dracului ma suporta....?

Desi lucrez cu ei in fiecare zi, nu-i cunosc deloc...le citesc numele de pe ecusoane...Andreea, Cristina, Ionut,Laura,Daniel...am luat-o razna...trebuie sa-mi revin totusi este o simpla sedinta...mintea-mi joaca feste, ma intoarce asa cum vrea ea..nu-i bine deloc.

Revin alaturi de ei, plecasem de ceva vreme si cred ca au observat si ei asta... interesat de ceea ce se vorbeste...dosare, sute de dosare imprastiate prin colturi de tara,  oameni colorati in fel si chip, cu probleme care mai de care mai greu de suportat cu bucurii si tristeti, cu povesti de viata alambicate si aruncate intr-un sistem ce te doboara, ce te transforma intr-un asasin perfect....vreau sa strig ca nu mai pot, vrea sa ma las prada instinctului de a ma razvrati....vreau sa omor birocratia...vreau libertate fara ham!!!!

- de dosarul domnului P cine se ocupa.. in ce stadiu ne aflam cu el? ma trezesc ca intreb....nedandu-mi seama ca intrerupsesem o discutie exact la mijloc.....

-eu si cred ca nu avem ce sa facem, cred ca este vinovat si este cam greu sa o scoatem la capat...nu am mai lucrat in el.....

-NU AI MAI LUCRAT IN EL?? pai omul ala a venit la noi si ne-a platit si tu nu lucrezi dosarul nu?dupa ce ca sistemul te omoara inainte de a te naste, dupa ce ca tu "mananci" din dosarul asta si-ti permiti un trai decent, spui ca nu l-ai lucrat??mai ai tupeul sa spui ca este vinovat si-l condamni inante de a-l judeca?

V-am spus de fiecare data ca indiferent de situatie sa da-ti dovada de profesionalism, sa puneti cap la cap itele in asa fel incat cand puneti capul pe perna sa dormiti linistiti??sa intelegeti problemele celui care vine la voi ca mielul la taiere, sa-l ascultati si dupa aceea sa luati cea mai buna decizie pentru el??V-am spus asta de 1000 de ori si vad ca nu vreti sa intelegeti...nu vreti sa intelegeti ca fiecare trebuie tratat fara discriminare..ca fiecare este important si ca nu exista "nu pot"

Daca este VINOVAT asa cum crezi, lasa instanta sa hotarasca asta, nu tu care-l tradezi din momentul in care a semnat contractul.....nu-i omori sperantele si nici visele....lasa-l sa zboare mai departe si nu-i taia aripile....daca nu crezi in ceea ce ti-am spus...esti libera sa pleci...si daca nu crezi in ceea ce faci....lasa-te de meserie.....NU CU ORICE PRET TREBUIE SA CASTIGI BANII...nu calcand peste cadavre...nu asa...aici asa ceva nu se poate...si de-ar fi sa fie ultima data cand mai vb cu mine invata macar atat: NU CU ORICE PRET!

M-am racorit si nu-mi pasa de ceea ce zic ei...atata timp cat eu sunt aici..nu o sa se intample nimic din ceea ce nu trebuie sa se intample....atata timp cat ii platesc, o sa joace dupa cum cant eu...si daca nu vor...sunt liberi sa plece la vanat de cadavre....cand ti-ai pus semnatura...i-ai dat omului speranta...nu i-ai vandut sufletul diavolului......

Suflete pierdute...



Ce nu as da pentru o farama de liniste!Are cineva asa ceva? Sunt dispus sa achizitionez  fie si intr-o cantitate mica...sa fie doar a mea, sa nu o impart cu nimeni......

Suna telefonul (normal) a sunat toata ziua si asa suna de cand ma stiu..cand dorm, cand mananc, cand ma ascund in gandurile mele..suna asurzitor si-mi vine sa urlu de psihoza creata de melodia asta idioata...am schimbat de cel putin 50 de ori tonul de apel...si ma streseaza ca si cum ar fi acelasi de cand l-am achizitionat....

Ora: 01.14

- buna seara...sper ca nu va deranjam...

- spuneti, nu ma deranjati ...(idiotu' doar este miezul noptii)...

- avem nevoie de dvs, puteti veni??

-mda, cum sa nu (raspund eu "fericit") ..in 10 minute sunt acolo!bine?

-va asteptam!

Ma imbrac repede, cum o fac de fiecare data, trag un costum negru pe mine,  nu-mi place camasa, ( urasc butonii la ora asta ) in fine, arunc un parfum la nimereala pe mine..cheile...telefonul....la naiba...tigarile..(accesoriu de baza )..si ies! Ma arunc in masina, canta Holograf..parca nu merge...schimb...Europe- "the final countdown"..Evrika...!! Merit la maxim la ora asta nu??

Ajung asurzit de muzica...inca bat ritmul...

-ce-au facut? intreb "militianul"  care savura tacticos o shaorma...una MARE cat capatana lui..

- au furat dintr-un non-stop! (de parca ma interesa de unde)...de la colt de langa florarie!

- ce au furat?

- dracu sa-i pieptene, am gasit la ei niste pachete de guma si o paine!raspunde el nervos stergandu-se pe maini de sosul rosu ce se prelingea pe degete...

Intru, se ridica amandoi in picioare, miroase in camera a bautura ieftina...

-ce-ati facut ma?

- sefu' ne era foame...si insira toate injuraturile si blestemele posibile...

- guma ma? zic eu?

- pai ce am stiut noi sefu' ca aia e guma?acu nici paia nu o putem sa o mai mancam, ca daca nu ne vedea martaloaga mancam si noi  ca barosanii! Asta (si arata spre celalalt)..a jalit o paine si cand am tirat-o din magazin, ne-au prins colegii lu' matale..mortii si ranitii lor...pe aia care dau tepe de miliarde nici nu-i baga in seama si noi am dat nas in nas cu gaborii...si continua sa injure cu pofta....

-sefu' si acu mergem la puscarie...zice unul dintre ei ca avem coada, aia e, mancare calda si pat sa ne doara-n ...

-sefutu meu zice celalalt care avea o dentitie mai mult lipsa...mata esti militian?

Ii privesc pe amandoi, scot pachetul de tigari, aprind o tigara, le dau lor pachetul cu ce mai era in el...nu mai oameni buni..nu sunt militian...SUNT NEGUSTOR DE SUFLETE...si ies trantind usa...

-sa-i lasi la caldura pana dimineata...la racoare o sa stea destul...ok? ii spun vigilentului cu shaorma in gat....

-'nteles sa traiti! raspunde in scarba....

Sa traiesc pe dracu! este frig...foarte frig...ma urc in masina..muzica-mi apasa creierii..nu mai suport nici macar vocea mea....nu mai am tigari si sunt dependent de ele...ale dracului droguri, nu ma lasa sa respir, sau mai bine zis nu pot sa respir fara sa fumez...

Ma opresc la non-stop...acelasi cu pricina, intru...unul cu ceafa lata de porc si cu palma cat capacul de la toaleta, asculta cu atentie "patania" vanzatoarei:

- da, si m-au amenintat si am inceput sa tip da deja ei luasera sticla de vodka si tigarile, nu am avut ce sa fac, v-am zis sa nu tinem usa deschisa!

- dati-mi va rog doua pachete de Kent white asta daca nu le-au furat aia dinainte!! si o sticla de vodka daca mai aveti....(nu beau deloc!),  inima-mi pompa cu putere sangele spre creier...nu a comentat nimic...mi-a dat tigarile, le-am platit, de vodka nu m-a mai intrebat......

Am iesit...mi-am dat seama ca am mai pierdut doua suflete...vandute ieftin...pe o sticla de "vodka" si cateva "pachete" de tigari......

Omnia mea mecum porto!

Stau si ma uit cu stupoare la ei...imbracati saracacios, fete schimonosite si pline de riduri, udate de ploile ce le-au brazdat obrazul...oameni simpli ce cred in D-zeu, ce-l invoca si-l cheama de fiecare data cand se lovesc de greutati..de fiecare data cand pun capul pe perna...este cu ei in fiecare clipa...de partea cealalalt a salii...o ea imbracata de la casele de moda, machiata strident de-ti veneai sa-i pui o matura in mana, plina de inele si ineluse care mai de care mai opulente, el, un tip pe la vreo 45 de ani..bine imbracat, costum negru, camasa alba..impecabil, cu privire patrunzatoare si plin de un aer de superioritate....

Alaturarea te face sa te dezgusti...ei plin de bani...ceilalti plini de nevoi....nu conteaza motivul pentru care se aflau acolo, ci atitudinea groteasca pe care o manifestau "doamna si domnul" privindu-i peste cap pe taranii care toata viata au lucrat bucatica de pamant mostenita din mosi stramosi....

Judeca corect drace mi-am zis....judeca de poti sa nu-i privesti cu mila pe cei plecati la pamant...judeca fara sa le omori privirile celor aroganti....incondeieaza sentinta pe-o coala de hartie ce-ti mananca sufletul si inima in timp ce-o redactezi....judeca si apoi trage-le sentinta...si dormi linistit daca vei mai putea...omoara-ti sufletul din tine si caieste-te, caci in varful condeiului tau sta si putinta si neputinta...si biruinta si infrangerea..si lacrimile si bucuria....judeca Onorata Instanta si nu privi in urma ta cum doi oameni sprijinindu-se unul de celalalt, bolnavi si plini de nevoi ies din sala "pasilor pierduti" resemnati...mai plini de nevoi decat au intrat...mai credinciosi decat venisera....

Ce ti-ai dori sa lasi in urma ta...?